Tocurile, rochia cu flori transparente şi ciorapii negri, toate vertical aliniate in faţa uşii tale. În spatele ei, faţa ta cu gura orizontal aşezată, implacabilă şi rece.
T: - Hai, pupă-mă!
E: - Mă plictisesc, hai să mergem! Vreau să aud cântecul pe drum, şi tu, langă mine, să-nţelegi că doar soarele mă mai face bine de acum încolo…. Şi în plus, nu te-ai săturat de toate astea?! Nu înebuneşti să-ţi piveşti mereu gândurile ciocnindu-se neîncetat de aceiaşi pereţi galbeni şi bătrâni?
T: - Nu ies, n-am chef!
E:- Nimeni nu mai e diferit zilele astea, şi toti se cred speciali, iar tu, tu insişti să rămâi prizonierul poveştilor nescrise! Hai afară! Hai să-I vezi cum sunt de mulţi, coloraţi şi identici şi cât sunt de plictisitori şi… of! Chiar nu are sens să mai insist, nu vrei, stiu, o fumez şi plec.
T:- Aşa sunt oamenii, de parcă n-ai aflat asta până acum.
E:- Aşa eşti şi tu , de parcă ai fi mai mult decât ei!
T:- Şi eu sunt aşa, nici n-am zis altfel!
E:- Hai, pupă-mă!
Se pierduse în noapte de destul timp incât să doarmă dusă după strania senzaţie de beţie ce o copleşise. Un zgomot adânc de sticlă îi luminează faţa. Reacţia vine intârziată cuprinsă probabil de absurdul oniricului. Caută dar nu găseşte prin visul profund.. Linişte.
Balthazar: Hey, unde pleci?! Mai stai! Esti mişto aşa naucă !
Tatiana: E noapte şi visez! Sunt departe oricum! Mai bine plec!
B: Hai stai, vreau să facem sex!
T.: Aşa pur şi simplu ? vrei să facem sex, să mai stau ca tu vrei să facem sex?!
B: Mda.. e oarecum natural, e ca şi cum mănânci cu cineva.... ştii cum urăşti mereu să mănanci singur., sau cum uneori iţi place să dormi cu cineva...probabil că e vorba doar de senzaţia de realitate, de ce nu poate fi tratat şi sexul cu la fel de multă lejeritate? E o acţiune naturală... ca să nu mai vorbim despre primordialitatea nevoii.
T: Băi, esti mişto! Doar că tu uiti un detaliu, eu visez, realitatea mea e în altă dimensiune, să faci sex cu mine acum e la fel de inutil şi banal ca şi o labă. Aşa că poţi să mănânci singur, să dormi singur şi să-ţi faci o sănătoasă labă... e natural!
Clinc clanc! Ochii i se mişcă haotic, în vis primeşte coletul lui Balthazar. E o cutie mare şi roz , cu o fundă mare şi roşie , indepărtează uşor funda şi o deschide, e plină ochi de prafuri albe , peste morman un bileţel : "sunt chestii legale nu te panica! Enjoy!”
Vanitate
Dorintele barbatilor de putere sunt ca tepii trandafirilor. Cresc pe cele mai catifelate codite, cuceresc cele mai inalte tulpini si protejeaza cele mai obscure frumuseti. Nici ei nu stiu care le e menirea, cresc mari si ascutiti, isi indreapta taisul spre directii concrete dar nu tintesc nimic, se intind spre abisuri incercand sa cucereasca infinitul gandului: dar de ce exist?! Sunt lung si lat si intep si tai, si ele stau toate acolo sus, danseaza, se fac, se desfac si se stiu doar intre ele , acolo sus.
