"M-a frustrat un complexat..."

Din categoria "De ce spalam prosoapele daca atunci cand ne stergem cu ele suntem curati??" avem urmatoarea povestioara:


Statea lasciv pe o banca cu o felie cleioasa de pizza in mana... mintea ii era imbuibata de miile de aburi de alcool ieftin. Molfaia si ii explica unui tip "Iti zic io: M-a frustrat un complexat cretin!"
Era profund in betia lui.
Eident m-a amuzat teribil toata faza si tot repetandu-mi "M-a frustrat un complexat " analizam: Cum vine asta ? Adica daca tipul era un complexat si a reusit sa-l frustreze pe el ... atunci automat el devine si frustrat si complexat ceea ce-l aduce in postura de a fi mai deplorabil decat deplorabilul insusi?!!
Toata povestea asta a deviat undeva mai adanc in golurile mintii mele incalcite .... si izbucnesc "Cum naiba sa ajungi sa fii complexat de un frustrat?" ... se schimba un pic ordinea insa problema e vie.... si mai e si colorata.
Si uite asa ajung sa ma gandesc: cand admiri si razi si te bucuri si mai ales simti, simti in celalalt putere si energie si e toata pentru tine, e toata pentru voi, si e unul... desi sunteti doi .... deci, cum se poate sa te lasi orbit de toate culorile astea zambarete si sa nu vezi tot acolo toata frustrarea, ranchiuna si egoismul si orgoliul nemarginit, cum sa nu vezi ca in toata fericirea asta devii usor si cu excese de nebunie o mare POSESIE? O posesie vie , ce-ti poate oferi sentimente frumoase ... si e doar a ta! Nimeni nu are voie sa se atinga de posesia ta nici cu gandul pentru ca ea e doar a ta doar a ta ! Si in nebunia ta ajungi sa-ti innebunesti propria posesie, iar ea, posesia, ajunge sa se creada o posesie, ajunge sa creada ca e a ta si doar a ta

Acum apare intrebarea: cine e mai vinovat si mai nebun, TU ca in nebunia si frustrarea ta ai facut-o din fiinta posesie, sau ea, ca din complexare s-a lasat transformata in posesie.
Cineva ar putea raspunde si TU si POSESIA sunteti nebuni si vinovati ca rand pe rand v-ati transformat reciproc in complexati si frustrati.... si pe buna dreptate asa e: TU+POSESIA=NEBUNI

Problema devine un pic mai complicata insa ... posesia se revolta din statutul ei de posesie si incepe sa descopere incet nebunia si frustrarea lui TU si realizeaza ca a fost transformata in posesie si se revolta cu multe lacrimi si durere in suflet, si constientizeaza ca TU este frustrat si egoist, si ajunge sa-i cunoasca toate defectele si frustrarile insa POSESIA are o mare problema : continua obsesiv sa se simta posesia lui TU

Si atunci cum e schema? cine e mai nebun in toata ecuatia ? TU ca te-a facut posesie fara sa-i pese de tine si ca alimenteaza obsesiv acest statut? sau POSESIA pentru ca desi constientizeaza ca TU a transfromat-o si desi se revolta in privinta asta, continua sa se simta posesie .... sau si TU si POSESIA sunt separat nebuni pentru ca impreuna s-au transformat in complexati si frustrati?

Asadar afirmatia "M-a frustrat un complexat " pusa in contextul potrivit poate fi cat se poate de reala!

So fuckin' special

A little lie

"Maybe not everything is supposed to last forever. Certain things are like, like sky writing, like a really beautiful thing that lasts for a couple moments and then - you know?"

ADDICTED!

Un prieten de-al meu a vazut poza asta azi si i-a amintit de mine .... cum in ultima vreme sunt dependenta de muzica; pana si profilul tipei din poza aduce cu al meu .... so I'll do that too just give me a room like that! THAT'S FUN! :)